Definiția vâscozității aparente

Vâscozitatea aparentă este un parametru cheie pentru măsurarea fluidității fluidului, referindu -se la raportul dintre stresul de forfecare și viteza de forfecare la un gradient de viteză specific, utilizat pentru a caracteriza caracteristicile vâscoase ale fluidelor non -newtoniene. Nucleul său constă în reflectarea „rezistenței vâscoase aparente” expuse de fluide în timpul fluxului, care variază în funcție de rata de forfecare și contrastează cu vâscozitatea constantă a fluidelor newtoniene.

Definiție de bază și expresie matematică
Vâscozitatea aparentă este utilizată pentru a descrie caracteristicile de vâscozitate ale fluidelor newtoniene. Pentru lichidele newtoniene, vâscozitatea este o valoare fixă ​​(cum ar fi vâscozitatea apei de aproximativ 1 MPa · s), dar vâscozitatea lichidelor newtoniene (cum ar fi sângele, topirea polimerului) poate varia din cauza forțelor de forfecare externe. Viscozitatea aparentă (ηₐ) este calculată folosind formula ηₐ=τ/ ̇, unde τ este stresul de forfecare și ṍ este rata de forfecare. De exemplu, sosul de tomate arată o scădere a vâscozității aparente în timpul compresiei (la rate mari de forfecare), ceea ce face mai ușor să curgă, în timp ce vâscozitatea sa crește în timpul standului (la rate de forfecare mici).